Ne văităm că nu avem bani, dar adevărul din fiecare casă arată că îi aruncăm pe fereastră

Aproape că nu există român care să nu afirme că îi lipsesc banii, că are salariul prea mic sau că nu îi ajunge bugetul să trăiască decent, până la următoarea zi de salariu. Statistica ne arată că, în realitate, o bună parte din banii pe care îi avem, îi aruncăm pe fereastră.

Desigur, nu îi aruncăm „la propriu”, însă se pare că achiziționăm prea multe alimente care se alterează și ajung să fie aruncate, în cele din urmă.

Românii au tendința de a cumpăra mult, mai mult decât consumă de fapt. Surplusul ajunge în gunoi, prin urmare, banii cheltuiți pe acele alimente ce ajung să fie aruncate, sunt și ei aruncați la ghena de gunoi.

Suntem săraci sau risipim banii fără rost?

Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) trage un puternic semnal de aramă și susține că aproximativ 2,55 milioane de tone de hrană se aruncă în fiecare an în România. Din această cantitate uriașă de alimente ce ajung să fie aruncate, cea mai mare pondere o are mâncarea gătită, urmată de legume și fructe.

„Deși există un grad de incertitudine în ceea ce privește datele referitoare la risipa alimentară în Uniunea Europeană, cantitatea de alimente produsă ce este irosită pare să fie inferioară estimărilor de la nivel mondial. Proiectul de cercetare finanțat de Uniunea Europeană estimează că aproximativ 20% din alimentele produse în Uniune sunt irosite.

Conform studiilor existente, în România se aruncă în fiecare an aproximativ 2,55 milioane de tone de mâncare, adică peste 350 de grame de mâncare, ceea ce înseamnă aproximativ 129 kg/cap de locuitor. Din cele 129 kg/cap de locuitor risipite anual, 24% este mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume și 1% carne. Cea mai mare risipă de hrană se înregistrează în mediul urban, în timp ce în comunitățile rurale se folosesc metode tradiționale de valorificare a resturilor de alimente în gospodării. În mediul urban peste 95% din resturile din municipii ajung la groapa de gunoi. Costurile asociate risipei de alimente sunt de cel puțin două feluri: costuri economice și costuri de mediu. Donarea de alimente ar trebui încurajată și va rămâne permanent un factor esențial de reducere a risipei alimentare”, a afirmat Drăgan.

Conform oficialului de la Ministerul Agriculturii, este bine cunoscut faptul că schimbările climatice și sociale reprezintă provocări actuale și stringente la nivel global și european care impun identificarea și aplicarea unor soluții urgente și adecvate. Ministerul Agriculturii gestionează Legea 2017/2016 privind reducerea risipei alimentare și vine cu politici de rotire a culturilor în așa fel încât să promovăm plante care înmagazinează gazele cu efect de seră. Ministerul finanțează cinci proiecte care au ca temă reducerea risipei alimentare și reducerea gazelor cu efect de seră, promovează strategia pentru o economie circulară în așa fel încât să folosim tot ceea ce producem și cu un consum de energie al planetei mult mai mic.